Subconştientul este constructorul corpului şi el menține toate funcțiile vitale

Mai mult de 90% din activitatea mentală este subconştientă.

După părerea mea, bărbaţii şi femeile care nu se folosesc de această minunată forţă trăiesc într-un univers foarte limitat.

Toate procesele subconştiente tind mereu către viaţă şi sunt constructive. Subconştientul este chiar constructorul corpului şi el menţine toate funcţiile vitale. Lucrează 24 de ore pe zi şi niciodată nu doarme. În plus, se străduieşte întotdeauna să vă ajute şi să vă protejeze. Subconştientul se află în legătură cu sursele infinite ale vieţii, iar înţelepciunea sa nelimitată, impulsurile şi ideile sale sunt mereu orientate spre viaţă. Marile aspiraţii, inspiraţia genială, viziunile intuitive, toate acestea emană din subconştient. Cele mai profunde convingeri nu le puteţi expune în mod raţional, pentru că nu ţin de sfera conştientă, ci vin din subconştient. El vă vorbeşte prin intermediul intuiţilor, al impulsurilor, al presentimentelor şi al ideilor.

Subconştientul vă îndeamnă fără încetare să vă elevaţi, să vă depăşiţi condiţia actuală, să credeţi, să progresaţi, să îndrăzniţi, să atingeţi cele mai înalte vârfuri. Dorinţa de a iubi, de a salva viaţa altora provine din profunzimile subconştientului.

De exemplu, în timpul marelui cutremur din San Francisco şi a incendiului care a urmat pe 18 aprilie 1906, bolnavii şi infirmii care zăceau la pat de mai mult timp, s-au ridicat şi au realizat adevărate acte de curaj. Dorinţa intensă de a-i salva mai întîi pe ceilalţi a fost atunci foarte puternică, iar subconştientul a răspuns imediat. Marii artişti, muzicienii, poeţii, oratorii şi scriitorii obişnuiau să se branşeze la uriaşele puteri din subconştient pentru a fi inspiraţi.

De exemplu, Robert Louis Stevenson, înainte de a adormi, îi încredinţa subconştientului sarcina de a compune povestirile în timpul somnului. Când contul său din bancă scădea, el cerea subconştientului să realizeze un roman de senzaţie, pe care să i-l comunice capitol cu capitol, ca pe un foileton. Acest exemplu demonstrează că subconştientul poate spune, prin intermediul dumneavoastră, cuvinte foarte înţelepte şi elevate, fără ca mentalul conştient să le fi gîndit.

Mark Twain se confensa deseori, oricui dorea să ştie, afirmînd că niciodată în viaţa lui nu muncise. Marile lui opere, precum şi umorul savuros fuseseră extrase din rezervele inepuizabile ale subconştientului.

Cum se reflectă activitatea mentală la nivelul structurii fizice

Interacţiunea dintre mentalul conştient şi cel subconştient necesită prezenţa unor legături similare între cele două părţi ale sistemului nervos. Sistemul nervos cerebrospinal este sediul mentalului conştient, iar sistemul simpatic – cel al subconştientului.

Sistemul cerebrospinal reprezintă canalul prin intermediul căruia receptaţi senzaţiile conştiente ce vin de la cele 5 organe de simţ; o altă funcţie a sa este aceea de a controla orice mişcare conştientă a corpului. Nervii din componenţa acestui sistem pornesc de la creier şi coordonează activitatea mentală voluntară şi conştientă. Sistemul simpatic este desemnat uneori şi sub denumirea de sistem nervos involuntar, având centrul într-o masă ganglionară aflată în zona stomacului, numită plex solar sau “creier abdominal”. Acesta reprezintă canalul prin care sunt coordonate toate funcţiile vitale, inconştiente ale corpului. Cele două sisteme pot lucra separat sau se pot sincroniza.

Judecătorul Thomas Troward, în cartea sa – “Introducere în ştiinţa mentală” (Edinburgh – “Lectures of Mental Sciences”), remarcă: “Nervul care porneşte din regiunea cerebrală, ca parte a sistemului voluntar, şi care asigură controlul organelor vorbirii, trece apoi prin torace, ramificându-se către inimă şi plămâni; traversând diafragma, el îşi pierde teaca exterioară (specifică nervilor sistemul voluntar) şi se transformă într-un nerv al sistemului simpatic, formând astfel o legătură între cele două sisteme şi făcând din om o entitate psihică unică.

De asemenea, diferitele porţiuni ale creierului au funcţii legate de mentalul obiectiv sau cel subiectiv; în general, partea frontală poate fi considerată sediul mentalului obiectiv (conştient), iar partea posterioară este atribuită celui subiectiv (subconştient), în timp ce porţiunea intermediară întruneşte amândouă caracteristicile”.

Putem deveni conştienţi de interacţiunea dintre mental şi psihic, observând faptul că, atunci când o idee pătrunde în mentalul conştient, ea provoacă o anumită vibraţie în sistemul nervos voluntar. La rândul său, aceasta dă naştere unui flux similar în sistemul nervos involuntar, ceea ce face ca ideea să pătrundă în subconştient care, după cum ştim, este agentul creator. În acest fel, gândurile devin realitate.

Fiecare gând acceptat şi întreţinut în mod conştient este trimis de către creier spre plexul solar, creierul activităţii subconştiente, pentru ca aici să ia formă şi să fie manifestat în universul fizic.

 

Please follow and like us:
20

Comments are closed.

PAGE TOP

Enjoy this blog? Please spread the word :)